Naupan nipa mochi época colonial,o xochioua´ ke´ se inipantla´ko tlaniltokililistli iuan tlanamakililistli tle nili itla´ ki ye´ i´tosniki.y tlanonotzalis iwa no siknitilisniki iua región ,iuan tradiciones kin ual ilui´tiue´ kenik uan mo iskalti´tiue´.
Noijki ma´kuali tias uan ma´tik machili´teuas ueli´ tlakuali de Naupan. Onka tik a´sis ue´uelik tlakualte kesha mole, yeua tamales de puño o tolontik uan uelik café. Se kamatl aúiak kesha tlali tlen ki pia nili miyik tradiciones culinarias.
Naupan, ika nili miyik y tlanonotzalis, kualtzi paisajes iuan yiueka tradiciones, ompa kani kileuia´ imin yolo tle yaue´ ki ita´. Tik a´si ipa sese rincón de ka´ kala´te, tlaluichiua altépetl kema mo chiua iluitl ipa ino ka´kala´tli se isel tesoro cultural.
Peui
Naupan mo a´si estratégicamente ika tlishtlapal del Estado de Puebla, a´Shiuateua ika 10 kilometros de ciudad de Huauchinango. Uiloua ik carretera México-Tuxpan, ni shiloloteua ik tlishtlapal ik km 195. Ini ka´kala´tli mo ueyilia de 96.96 kilometros cuadrados, tle ki chi´chiua kua´kualtzitzi paisajes ua nili kualtzi y biodiversidad tle sama ma´ tik niltokasniki.I potografias ye´sa mo maniloua tle ki chi´chiua se escenario natural tle sama ma´ tik niltokasnik, tepeme´nili mo ileuia´ uan no ijki ame´tle nili ki uelilia ik kualtzi. Se paraíso para amantes de kojtla´te, iuan flora uan fauna tle ki kualtzintlia´ ka´kalajki´.
I tlanonotzalis uitz tle ipa yiueka prehispánicos, kema o ki chi´chijke´ yeua totonacos achto kema ual aksiske´ koyome´ipa to continente. Tle yek nili itoka, 'NAUI O'PA', tle ki i´tosniki “ipanko naui o´tlime´”. Iniu tlaktolo uitz de naui o´tli opmaka´ Naupan, mo siknitilia´iuan Chignahuapan, Zacatlán, Huauchinango, San Bartolo Hidalgo, Tlacuilotepec y Chicontepec.
Naupan chi´chijtok ikuajko ka´kala´tli ik aino y toka iua miyi´altepeme´.
Kani mo a´si Tlaxpanaloya, Copila iua Iczotitla. Ino ka´kala´te mo ishmati´ik ki pia nili miyi´ tlanonotzali uan kua´kualtzitzi paisajes iua iluime´culturales. Tlaxpanaloya kipia se tiopantli kani paka´ San Agustín uan no ijki mo ishmati ik ki pia kamisapte iuan tlakente tradicionales tle ki i´tzoma´. Copila mo ishmati ika y kuakoue´ua iuan tioplantli de Señor de Chalma. Iczotitla mo ishmati ika y cestería iuan yaue´tle de ueka chanime´ ki ita´kualtzi ka´kala´tli.
Naupan, kuali ti mo apacho sipa ue´uelik culturas iuan tradiciones. Tle iluitl nili ki chiuak ye´carnaval. Ino iluitl ki peualtia ik peui cuaresma ua ino se pakilistli iuan miaterio. ”Tlemo i´totia´ ishueue´tini´“ ino y yolo de iluitl, kani altépetl de mochi siuitl mo tla´tlakentia´uan ki kui´ máscaras para mo i´totiske´ika miyik tlakente tle ki ishtla´neua yolkame´, siuame´, profesionistas iuan oksiki tlakasiuame´tlen paki´. Iluitl tlami ika enigmática”descabezada” de kuanakame´.
Ye Feria de San Marcos, mo chiua ika honor de San Marcos tlaniltokani, se iluitl tle mo chiua Naupan. Feria mo chiua ipa 25 de abril, tonali de Santo patrono. Ipa mochi kikueyi tonali, mo chiua miyik actividades, kesha misas ipa tiopantli, mo i´totia´ tradicionalmente, mo xochiuia´ishtla´neualistli ua noljki sepan tlakua´mo tlami i´totia´mestizas iuan kui´kuikatl tle de bandas. Ye´feria nili mo ishmati ipa mochi ka´kala´tli uan mo ual chijti ipa miyi´shiuime´. Ipa itla´ especial kani mo siknitilia´, ki tlaluichiuia´uan ki honraroua´ San Marcos.